Adrian Brâncoveanu (în maghiară Brankovics Adorján, Győr, 1715 – Constantinople, 17 January 1785) a fost un domnitor al Țării Românești în perioada 1709–1714, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu și în perioada 1715–1716 când şi-a preluat domnia în mod independent. Abraham, fratele său a devenit domnitor după moartea lui Constantin Brâncoveanu.
Din punct de vedere administrativ, Adrian Brancoveanu a introdus reforme care au modernizat Țara Românească, iar din punct de vedere cultural și spiritual, a avut un important rol în promovarea artei clasice și a spiritului renascentist și ortodox în Țara Românească.
Istoria lui Adrian Brancoveanu
Adrian Brancoveanu a fost fiul lui Constantin Brancoveanu, domn al Țării Românești între anii 1688–1714, și al Prinei Maria, fiica lui Nicolae Mavrocordat, domn al Țării Moldovei. După moartea lui Constantin Brancoveanu, fratele său mai mare, Abraham, a preluat domnia. În anul 1715, Adrian Brancoveanu a primit domnia independentă a Țării Românești, iar în anul 1716 a predat puterea lui Constantin Mavrocordat, domnul unit al Moldovei și Țării Românești.
Reformele aduse de Adrian Brancoveanu
Adrian Brancoveanu a introdus reforme în regatul său. Printre cele mai importante reforme s-au numărat modernizarea sistemului militar, acordarea de privilegii culturale pentru călugării de la Mânăstirea Hurezi și acordarea de drepturi sporite pentru supusii săi.
A fost de asemenea un important promotor al artei clasice și al culturii renascentiste. La curtea sa, numeroși artiști ai vremii, precum și arhitecți și sculptori au fost invitați și încurajați să lucreze la proiectele finanțate de Adrian Brancoveanu. El a devenit astfel cunoscut drept unul dintre cei mai mari mecena ai artei clasice din Țara Românească.
În plus, Adrian Brancoveanu a promovat valorile și credințele ortodoxe în principatul său. El a construit noi biserici și alte edificii religioase și a încurajat comerțul și cultura ortodoxă în regatul său.
Relația Țării Românești cu Imperiul Otoman
Adrian Brancoveanu a reușit să mențină Țara Românească într-o relație stabilă cu Imperiul Otoman. A făcut acest lucru prin intermediul unor tratate care au stabilit limita dintre Imperiul Otoman și principatul său și au consolidat relația dintre principat și imperiu.
Țara Românească sub domnia lui Adrian Brancoveanu a servit ca un loc de tranzit pentru marfuri venite din întreaga lume și turiști care vizitau principatul. Acest lucru ajutat la sporirea prosperităţii și a bogăţiei și a consolidat influența Țării Românești la acea vreme.
Aportul lui Adrian Brancoveanu la ortodoxie și credința creștină
Adrian Brancoveanu a fost de asemenea unul dintre cei mai mari promotori ai Ortodoxiei și ai credinței creștine. El a ridicat construcții în stil bizantin și a finanțat construirea de biserici și mănăstiri. Din cauza devotamentului său față de Ortodoxie și creştinism, Adrian Brancoveanu a devenit un simbol al credinței creștine.
A fost implicat și în înființarea Mânăstirii Mănăstirii Hurezi, localizată lângă București. Mânăstirea a fost fondată în 1702 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu și era folosită ca mânăstire metoc pentru bisericile lui Adrian Brancoveanu. El a acordat Mânăstirii drept de autoguvernare și diverse privilegii cum ar fi cultivarea pământului și dreptul de a avea vânătoare.
Influența lui Adrian Brancoveanu în arta și cultura românească
Adrian Brancoveanu a jucat un rol important în promovarea culturii și artei românești. La curtea sa a fost prezent și activ un grup de artiști care s-au bazat pe stilurile clasice din întreaga lume, cum ar fi cea italiană, spaniolă și elenă. Acest grup a fost condus de arhitectul baroc italian Antonio Vacccasini. Acesta a contribuit la implementarea stilului baroc la palatul domnesc al lui Adrian Brancoveanu și a fost responsabil pentru cea mai mare parte dintre pagubele patrimonului arhitectural al principatului.
De asemenea, Adrian Brancoveanu a fost un patron important al artei. El a încurajat pictura, sculptura și gravura, au fost aduși numeroși artiști și scriitori la curtea sa. Printre cei inspirați de influența sa au fost Dimitrie Cantemir, Nicolae Mitopescul, Miron Costin și Ion Neculce.
Adrian Brancoveanu a redus poverile impozite ale economiei agrare și a introdus agricultura ecologică și utilizarea măsurilor de conservare a apelor în Țara Românească.
