Coliva este unul dintre cele mai vechi si mai raspandite produse alimentare de pe Terra. Acestea sunt, de asemenea, considerate drept un simbol important al practicii religioase. Cu toate acestea, cand si de ce se face coliva? Și care este originea sa? Acest articol va oferi o privire mai detaliata asupra istoriei și semnificațiilor colivei.
Istoria Colivei – De unde provine?
Originea colivei se gasesc in cultura greacă, unde a fost mentionata prima oara in proza poetica a lui Homer. În Iliada și Odiseea, se menționează că Achile și Agamemnon oferă sarmale și coliva divinitatilor. Cei mai vechi ofrande existente dateaza din lumea anilor 6-7 i.e.n., care constau in simboluri antropomorfe și animale in diferite obiecte sacrificate ca parte a unei practici cultice. Aceste relicve s-au păstrat in situri arheologice importante de-a lungul vremii, cum ar fi vestita colonie grecă clasică Crotona în sudul Italiei.
Cu toate acestea, originea actuala a colivei poate sa se traga din religia ortodoxa, care a acceptat si s-a adaptat la toate obiceiurile vechilor greci. Cu pretiosul produs, a fost acordata o mare importanta in viata monahilor. Prima coliva a fost declarata simpla marca a bunastarii si a bogatiei de catre unii dintre monahii și clericii de rit ortodox, care au servit un rol fundamental in popularizarea si raspandirea colivei in lumea moderna.
Și astfel, s-a ajuns sa-i cunoastem pe cei mai vechi producatori de coliva. Descoperici pana in anul 500 c.e.n. ofera dovezi despre prezenta unei fabrici de produse alimentare, si anume coliva, intr-un oras grec vechi, Pella. Acest oras era menționat chiar si intr-un vers al lui Homer din Iliada.
Dar conform practicii ortodoxe, am preluat in mod oficial termenul coliva de la vechii slavi, care l-au adus purtand numele de "soljanka", care provine din cuvantul slav "sol" sau "zahar". Acest cuvant si combinatia vinului cu boabe de orez si miere a fost folosita in cadrul unor practici ale vietii religioase si culturale in Universitatea Sfantului Serghei și trezirea Mitropolitului Filaret din Kiev, care au lansat traditia de a folosi coliva in ceremoniile religioase. Toate aceste elemente istorice si culturale sunt adevarate dovezi ale mineralitatii colivei si ale origini sale antice.
Compozitia Colivei și Procesul de Fabricație
Compoziția colivei este puternic influentata de locatia geografica si cultura, precum si cultura si traditiile locale. Uneori exista variatii in ingredientele folosite. Dar principalele ingrediente ale colivei sunt boabele cu orez, vinul si mierea, glasul despre care se spune ca a fost de asemenea adaugata initial de catre preotii ortodocsi. De asemenea, coliva poate diferi in functie de regiune si cultura. In Africa de Nord, de exemplu, coliva se face adesea folosind dulceata si alte condimente, inlocuind mierea.
In Europa, majoritatea colivelor se fac prin amestecarea boabelor cu orez cu miere, vin si sare. Boabele se fierb si se amesteca cu vin ușor și zahăr sau miere, pentru a obtine un amestec dulce-acrisor, cu textura medie. Acest amestec se adauga apoi la boabele de orez, sare și ulei. Praful aromat are un rol mare, prin adaugarea pudrei spice, vanilie sau cardamom. Toate ingredientele se amesteca usor, functie de preferintele personale.
Fabricarea Colivei la Ocazii Speciale
Coliva este unul dintre cele mai raspandite produse de pe planeta, si este preparata in mod special in zile festive si ritualuri religioase. In timpul Postului Mare și Postul Craciunului, este obiceiul ca oamenii sa se impartaseasca cu coliva pe care o ofera ca simbol al privilegiilor și darniciei in familie și comunitate. De asemenea, este rapid inglobata in multiple alte practici religioase, cum ar fi înmormantari, botezuri, evenimente si ceremonii casatorie. Cu toate acestea, este destul de dificil sa spunem exact ceea ce reprezinta coliva pentru multe culturi.
Deoarece coliva provine dintr-o traditie greaca veche, este considerata un simbol al mantuirii si biruinței, dar și bucuria vietii. In mod practic, fiecare cultura are anumite traditii si obiceiuri ce prezinta coliva. Unele flori adaugate, precum lalelele, reprezinta bunastarea si prosperitatea, in timp ce alte uleiuri și condimente adaugate, cum ar fi lavanda, tamaia, sau chiar sare, simbolizeaza puritatea si profunzimea spirituala.
De obicei, coliva se prepara alaturi de multe alte alimente si produse, precum pasca, cozonac, placinte sau alte produse alimentare traditionale. Acestea sunt produse pentru fete și botezuri si dineuri de nunta, și se servesc ca manifestari de repezire si de cinste invitatilor.
Semnificația Colivei în cadrul Culturii și al Practicilor Religioase
Coliva simbolizeaza adesea insemnele trasaturilor importante ale vietii interioare in cultura crestina. Ea simbolizeaza bucuria si respectul religios, pudoarea si finetea, si semne picteaza adevaratii simturi relațiilor sociale. Ea poate fi in mod specific oferita ca semn de respect, bunatate si bunastare.
Coliva este, de asemenea, un simbol al jertfei. In mod practic, ea simbolizeaza nadejdea in noul sfarsit al vietii si acela al unei vieti eterne. In mod practic, oferirea colivei catre preot este considerata a fi un semn de piosenie si rugaciune adresate divinitatilor, in loc sa fie pur si simplu doar un produs alimentar.
In afara de aceasta semnificatie religioasa, coliva
