Colindele sunt un element important al culturii populare ardelenesti, recunoscute în întreaga țară drept o importantă parte a tradițiilor moștenite de la strămoși. Putem asista în fiecare an la spectacole colindătorilor, nostalgici precum Anonimus. Colindele ardelenesti erau și sunt cântate de la sat la sat, de la grupuri de cântăreți la grupuri informale.
Există o bogăție a cântecului și a melodiilor lor, ceea ce face ca unele dintre cele mai populare și cunoscute să poată fi recunoscute în întreaga țară. Acest articol urmărește să ofere o imagine de ansamblu a celor mai populare colinde ardelenesti și să vorbească despre cum au evoluat și devenit sinonime cu tradiția ardelenilor.
I. Introducerea celor mai populare colinde ardelenesti
Colindele ardelenesti au o îndelungată istorie și au fost folosite pentru a evoca stările umane. Există diverse legende despre cine a compus sau a cântat prima dată această specie de cântece. Cel mai cunoscut colind ardelenesc este Țu-țu-lui Piticu, dar există multe alte cântece care sunt, de asemenea, foarte populare și le întâlnim deseori în spectacolele folclorice.
II. Țu-țu-lui Piticu – cel mai iubit colind ardelenesc
Acest cântec cunoscut în întreaga țară poate fi auzit de la lumea cântăreților anonimi până la șlagărele interpretate de artiști mediați. Acesta se consideră a fi cel mai iubit colind ardelenesc și provine din regiunea Ardealului inițial, după cum se presupune. Acest cântec evocător, plin de nostalgie, a devenit acum o versiune suavã a tradițiilor ardelenetilor si odata cu aceasta, ca simbol al tulburător al emoțiilor ardelenești.
III. Cele mai populare colinde ardeleneti
Folclorul cântăriilor ardelenești este bogat și variat. Unele dintre cele mai iubite cântece tradiționale se numără printre următoarele :
• Țurcașii – nu se cântă doar în zona Ardealului ci și alte părți ale țării, cântecul prezintă magia înoirii și a speranței.
• Colindul lui Moș Ajun – o melodie tradusă dintr-o limbă veche, în românește, cu un text scris deținând versuri veritabile, în care este povestit chipul vesel și bucuria care marchează sosirea lui Moș Ajun.
• Colindatul Rahovei – cântecul se referă la starea revoltată a unui tânăr care își exprimã revolta față de cei ce prezența de la căpeteniile lor.
• Colindul lui Pârv Pericei – cântecul se referă la zânele care sunt îmbrăcate în rochiile lor albastre, care cantă folosindu-și voci frumoase.
• Dragobetele Banatului – o melodie care evocã vârsta de aur a acelui loc, precum și bucuria și frumusețea copiilor care se bucură de venirea lui Dragobetele. Elementul magic al poveștii captează imaginația ascultatorilor și se bucurã de o mare popularitate în părțile locului.
IV. Evoluția cântecului ardelenesc
De-a lungul anilor și secolelor, cântecul ardelenesc s-a schimbat destul de mult și a imbrățișat tot mai mult aspectele moderne. Aceastã transformare s-a închegat în prezent prin introducerea elementelor culturale și de divertisment, cum ar fi cel mai nou colind ardelenesc devenit proverbial, ‘Luceafărul’. Aceasta melodie tradițională a fost amendată și adecvată secolului XXI cu melodii noi în metafora bîntuitului prin pădurile tumultoase ale vieții.
V. Participarea copiilor la colindat
Un element de bază al colindelor ardelenesti este copiii, acei micuți bucuroși căutându-și norocul casei. Copiilor li se permite să dansând, cântând sau pur și simplu salutând oamenii și cardinalul entității lor. Uneori, cei mici se țin de mână și colindează casa pe care au ajuns. Sunt presupuse întotdeauna ritualuri și partituri de cântat, ceea ce face să fie memorabil și amuzant.
VI. Diversitate și renașterea cântecului ardelenesc
Cele mai vechi colinde cântate de lumea cântăreților anonimi, este re-rasemata cu un modern anonimismul în reinterpretarea acestor melodii. Există și o sferă muzicală moisească, acordate în vampirul de interioare, în timp ce se concentrează în peisaje sonore medievale și de metal.
